Motivele invocate în cererea de suspendare a președintelui Băsescu. Tăriceanu discută cu liderii grupurilor parlamentare calendarul suspendării

În cererea de suspendare a președintelui Traian Băsescu, inițiată de președintele Senatului, Călin Popescu – Tăriceanu, se arată că președintele s-a implicat „concret în acțiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundației Mișcarea Populară, și al partidului Mișcarea Populară”, că a intervenit direct la președintele Comisiei Europene „în problema comisarului român din cadrul Comisiei Europene” și „a promovat raporturi instituționale în forme necivilizate cu participanții la viața publică”.

Tăriceanu a anunțat că va discuta cu liderii grupurilor parlamentare despre această cerere de suspendare, ea având nevoie de semnăturile unei treimi din parlamentari. Avizul Curții Constituționale este unul consultativ, decizia de suspendare revenind Parlamentului.

Votul în Parlament ar urma să aibă loc pe 26 septembrie, iar referendumul pentru demitere ar urma să fie programat pentru 2 noiembrie, dată care coincide cu primul tur al alegerilor prezidențiale

Tăriceanu a anunțat că în cazul în care Parlamentul va adopa suspendarea lui Traian Băsescu nu va accepta funcția de președinte interimar pentru că este înscris în cursa electorală. Interimatul la președinția României ar fi preluat în acest context de către președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

UDMR nu va susține demersul lui Călin Popescu Tăriceanu de suspendare din funcție a șefului statului, a declarat, luni, președintele UDMR, Kelemen Hunor, apreciind că „preocuparea ar trebui să fie viitorul, ci nu trecutul, iar Traian Băsescu reprezintă trecutul”.

La rândul său, președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat luni, după ședința ACL, că PNL și PDL nu sunt interesate de demersul de suspendare din funcție a șefului statului, propusă de Călin Popescu Tăriceanu, și nu se află alături de inițiatori, catalogând argumentele invocate drept „copilării”.

Motivele suspendării

„Președintele s-a implicat concret în acțiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundației Mișcarea Populară, fundație cu activitate eminamente politică, și al Partidului Mișcarea Populară”, este primul cap de acuzare împotriva președintelui Băsescu. Președintelui i se impută că a fost inițiatorul Fundației Mișcarea Populară, că a semnat pe lista de susținători a candidatului la președinție Cristian Diaconescu și în campania electorală a Elenei Udrea.

„Președintele României nu numai că a transformat sediul și logistica Administrației prezidențiale într-un sediu de campanie electorală pentru un partid politic, dar s-a implicat activ și public de la înălțimea funcției și a folosit influența instituției prezidențiale în mod partizan.
Simultan, Traian Băsescu a pornit din calitatea sa de Președinte al României un adevărat asalt mediatic cu conotații profund negative la adresa adversarilor candidatului PMP, Elena Udrea, cu scopul vădit de a o sprijini să acceadă în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Nici această acțiune pro-activă și militantă nu poate fi încadrată în prevederile Deciziei CCR nr. 53 din 28 ianuarie 2005 referitoare la libertatea de exprimare a opiniilor politice, ea constituind o gravă încălcare a Constituției”, se precizează în cererea de suspendare.

„Intervenția directă și instituțională a domnului Traian Băsescu la Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în problema comisarului român din cadrul Comisiei Europene”, este a doua acuză adusă președintelui Băsescu în cererea de suspendare.

Potrivit inițiatorilor, actțiunea reprezină „un nou caz de încălcare gravă a Constituției, prin depășirea evidentă a atribuțiilor Președintelui României”.

„Președintele României, Traian Băsescu, a promovat raporturi instituționale în forme necivilizate cu participanții la viața publică”, este cea de-a treia acuză împotriva președintelui.